O existentã care nu ascunde o mare nebunie nu are nici o valoare...

Confessions of a Shopaholic - pentru concurs si pentru el

            Confessions of a Shopaholic nu e un film iesit din comun. Nu spune povestea unui destin extraordinar. Nu ne face cunostinta cu vreun personaj memorabil si nu include niciun recital actoricesc. Confessions of a Shopaholic abordeaza o tema tocita si intoarsa deja pe toate partile de industria cinematografica: femeia obsedata de moda si implicit dependenta de cumparaturi. Insa datorita concursului Hollywood Multiplex (care invita spectatorii sa scrie pe o tema recurenta a scenariului) am incercat sa urmaresc filmul cu o atentie deosebita, pentru a prelua cat mai multe elemente pe care sa le pot transpune in scris. Insa, involuntar, gandurile mi-au alunecat catre experientele traite de mine la cumparaturi, catre perceptia proprie asupra modei si mai ales catre factorul care a dus la nasterea si consolidarea pasiunii mele pentru haine si accesorii: pasiunea devastatoare pentru un barbat.

            Asa ca Rebbeca n-a beneficiat de atentia mea deplina nici in prima sa ipostaza, de monument dragalas al inconstientei si al obsesiei, nici in cea de-a doua (cumva neverosimila), aceea de femeie responsabila, definita de un oarecare simt al integritatii. Desi constienta ca trebuie sa identific simptome ale dependentei de cumparaturi, mintea mea se incapatana sa ruleze momente din trecut, mai mult sau mai putin legate de subiectul in discutie. Mi-am amintit cum am cheltuit trivial de mult pe o rochie pe care s-o port numai si numai pentru el si cum nu am apucat s-o port nici macar un minut. Cum ma privea admirativ de fiecare data cand ieseam din cabina de proba purtand haine ce urmau sa devina ale mele. Cum se bucura de bucuria mea de fiecare data cand imi cumparam lucruri de care ma declaram indragostita iremediabil. Cum imi declara ca cel mai bine arat cand nu port nimic - si facea asta de fiecare data cand ma entuziasmam excesiv cu privire la un articol vestimentar (si o mai face si acum cand are ocazia).

             Simptomele dependentei de cumparaturi pot semana cu cele ale unei depedente in sens general: imposibilitatea de a rezista tentatiei (de a intra in magazine), pulsatiile de adrenalina (la probarea lucrurilor), placerea aproape imorala resimtita in urma consumului (odata cu achizitionarea propriu zisa a lucrurilor), disconfortul cauzat cand administrarea este intrerupta (orele / zilele care se scurg fara a intra in magazine si fara a cumpara)... A fi shopaholic poate fascina si prin prisma cauzelor care genereaza acest fenomen: competitia permanenta cu ceilalti, dificultatea de a lua o decizie, viata prea aglomerata sau din contra, dezolant de pustie, narcisismul, complexele sau nevoia constanta si obdesanta de a fi neobisnuit de atragatoare (sau atragator, caci virusul s-a adaptat astfel incat sa afecteze si barbatii).

              Pentru mine insa dependenta de cumparaturi e o manifestare a dependentei de el. Si in cazul meu mai exista un simptom, extrem de special: il simt de fiecare data cand ma privesc purtand ceva nou si-mi imaginez reactia lui, desi mi-a explicat clar ca m-a vazut in atatea ipostaze... ca ma cunoaste atat de bine... ca e greu sa mai fie impresionat de ce port... Atat de clar mi-a explicat si atat de bine am inteles, incat ma straduiesc din rasputeri sa-mi gasesc o pereche de pantofi pe care sa-i pot purta cu rochia noua...

Hainele si psihozele tale

04:24, 14/4/2009 .. Postat de Anonymous

Tare frumos ai scris, dar de hainutele ferfenitate & aruncate te faci ca ai uitat??? Ce daca te supara barbatul ala enervant de frumos al tau (mai e al tau... ca daca nu, ma gandeam si eu asa....) De ce nu mi l(e)-ai dat mie, de ce, de ce (ce daca nu-mi vin - hainele, le largeam, faceam eu cumva)?

(Presimt ca nu-mi postezi comentariul, acum ca te-am parat la toata lumea. Dar am scris anononim, nu stii cine suuuuunt :D:D:D). Mai bine scrie un post in care sa explici unde poate fi gasit barbatul ala, datele lui de contact, preferinte si orice crezi tu ca m-ar mai putea ajuta :P:P:P!!!!
Cata bataie imi dai:D?

Comentariu fara titlu

03:03, 27/4/2009 .. Postat de eu

Hm...cine e mai anomimul asta? Ca de abilitati de calculatorist nu-l banuiesc, deci mi-e greu sa cred...Ca sa citez totusi dintr-un prieten pe al carui umar am incercat eu o data sa plang (da, da...acel prieten batut cu aceasta ocazie)..daca e asa minumat barbatul asta al tau, unde e acum? Dar...cum spuneam, prietenul si-a luat ceva bataie (si) pentru aceasta replica. Ce mai conteaza unde e ;))